Ne confruntam cu o provocare existentiala care necesita o actiune radicala. Liderii de afaceri de maine trebuie sa invete sa gandeasca critic cu privire la rolul lor in societate si la modul in care isi vor exersa priceperea pentru a genera schimbari.
Scolile de afaceri din Statele Unite, din Europa si din alte parti ale lumii pun deja schimbarea climatica intr-o pozitie mai centrala in programa lor. Iar asta este o veste buna! Piata este cea mai puternica institutie de organizare din lume si trebuie sa puna presiune in sensul rezolvarii acestei provocari monumentale. Iar realitatea este ca daca nu exista solutii ce vin din piata, probabil ca nu vor exista deloc solutii.
Insa exista si o problema. Motivatia calauzitoare din spatele acestei schimbari este amploarea schimbarii pietei generata de schimbarile climatice – pana la 26 de trilioane de dolari pana in 2030. In fata unei astfel de oportunitati, programa de afaceri este orientata catre dezvoltarea de noi produse, servicii si practici pentru a realiza oportunitati de profit. Totusi, aceasta concentrare pe win-win ignora o eventuala situatie win-lose care trebuie sa se intample in unele zone ale economiei. Fara aceasta din urma, efortul nu va fi suficient.
Schimbarea climatica, in cel mai adevarat sens al sau, este o defectiune a sistemului. Pentru a remedia o defectiune a sistemului, trebuie sa reparam sistemul care a provocat-o: capitalismul. Daca scolile de afaceri urmeaza sa se implice pe deplin in problema schimbarii climatice, ele vor trebui sa-i pregateasca pe liderii de afaceri de maine sa gandeasca critic cu privire la rolul afacerilor in societate, la rolul lor de manager in orientarea acestor afaceri, la sistemul general in care isi vor practica meseria si la punctele de parghie pentru schimbari. Ne confruntam, pana la urma, cu o provocare existentiala, ce necesita actiune radicala.
Ca punct de pornire, scolile de afaceri trebuie sa recunoasca puterea pe care liderii de afaceri o au in a modela si ghida societatea si sa insufle simtul responsabilitatii care vine la pachet cu acea putere. Se acorda prea multa atentie instrumentelor de management – strategie, contabilitate, finante si operatiuni centrale – si prea putina educarii studentilor cu privire la aspecte precum cum, unde si de ce sa implementeze aceste instrumente. Iar adaugarea de optionale noi in centrul unei programe intregi care este neschimbata va avea un efect redus daca acea programa de baza va pastra acelasi accent solid pe notiunile vechi de 50 de ani legate de suprematia actionarilor si pe o varianta a mentalitatii „lacomia este buna”.
Pentru a umple golurile, trebuie sa “reintinerim pregatirea intelectuala si morala a leaderilor de business ai viitorului” si sa ii incurajam sa ia in calcul managementul ca o chemare intr-un spirit similar celui in care ii pregatim pe medici si pe avocati – un pas mai departe de simpla urmarire a unei cariere pentru castiguri personale si un pas mai aproape de un scop profesional si moral mai inalt, in serviciul societatii.
Pentru a face asta, trebuie sa reconstruim scoala de business pe un sistem de principii aspirationale. Nu este vorba despre un apel pentru o “declaratie de valoare” pornind de la care sa “branduim” o scoala de business pe o piata diferentiata. Este un apel pentru o declaratie clara de principii aspirationale care sa ghideze structura scolilor de business in urmatoarele aspecte: modul in care isi selecteaza si socializeaza cu elevii; modul in care structureaza programa, co-programa si principiile pedagogice dupa care sunt modelati studentii; modul in care invita recrutori pentru a-i pune in pozitii de conducere; modul in care alege modele pentru a le promova drept exemple de principii demne de reprodus; modul in care accepta donatii care lasa adesea o amprenta fizica si culturala asupra facilitatilor lor; si modul in care ghideaza cercetarea si recompensele.
In acest scop programa nu mai poate lua forma si functia capitalismului necontestat, ci trebuie sa ii ghideze pe studenti in intelegerea critica a modului in care sunt structurate mai multe variante de capitalism, modelele pe care acestea le au la baza, unde au dat gres si ce forme ar putea lua in viitor. Aceasta va duce la analize provocatoare care merg dincolo de notiunile simpliste de “extindere a placintei” si cautarea optimalitatii Pareto (o situatie in care nicio actiune nu poate face bine unei persoane, fara sa faca rau alteia), care adesea sustin inegalitatile ce submineaza societatea.
Doua componente critice ale acestei schimbari sunt re-examinarea scopului corporatiei si a rolului guvernarii pe piata. In prima, majoritatea scolilor de business continua sa predea suprematia actionarilor ca scop al companiei. Aceasta idee eronata pune accentul pe un tip de actionar care este obtuz si oportunist, creand o multime de probleme in piata, precum orizonturi de timp excesiv de scurte pentru planificarea investitiei si pachete de beneficii pentru CEO vecine cu grotescul. Pentru a inlocui aceasta tendinta scolile de afaceri trebuie sa revina la idei precum “scopul unei companii este acela de a crea un client: si companiile trebuie sa existe pentru contributia pe care o aduc societatii in ansamblu. Astfel de idei duc la o abordare complet diferita a rolului si educatiei leaderului de companie.
Cat despre rolul guvernarii, mult prea putini studenti cred ca aceasta nu are niciun loc pe piata, ca reglementarile sunt o intruziune nejustificata si ca orice lobby inseamna coruptie. Aceste perspective sunt simpliste si distructive, atat pentru societate cat si pentru companiile in care acesti studenti vor lucra. Administratia este domeniul in care sunt stabilite si aplicate regulile pietei. Daca istoria recenta ne-a invatat ceva, aceasta a fost ca atat companiile cat si pietele au nevoie de reguli solide si clare.
Obstacolele sunt mari, dar la fel sunt si mizele
O transformare profunda a educatiei de business este o provocare institutionala, ce necesita o schimbare coordonata in intregul ecosistem: pedagogie, ierarhii, recrutori, admiteri, donatori si facultati. Schimbarile necesare sunt semnificative. Dar consecintele potential catastrofale care ar putea aparea daca nu facem nimic sunt mai importante.
Fiind cauza multora dintre provocarile cu care ne confruntam astazi, in special schimbarea climatica, companiile trebuie sa se implice in a determina piata sa le rezolve, devenind o influenta pozitiva clara asupra mediului si societatii. Iar scolile de afaceri trebuie sa joace un rol in formarea viitorilor lideri de afaceri pentru a accepta aceasta provocare. Putem decide sa fim parte a solutiei, sau sa continuam sa fim o parte a problemei. Alegerea este a noastra!
Sursa: https://www.imd.org/ibyimd/sustainability/climate-change-why-business-schools-are-failing/
Recent Comments