Un an de groaza pentru schimbarea climatica

Rate this post

Avertismentele oamenilor de stiinta cu privire la schimbarea climatica s-au intensificat in ultimele 12 luni. Vor asculta oare, pana la urma, liderii mondiali de aceste avertizari?
In urma cu un an, comunitatea stiintifica internationala nici nu s-ar fi asteptat ca Greta Thunberg, o adolescenta din Suedia, sa devina unul dintre cei mai importanti aliati ai sai. Inca de la prima sa Greva Scolara Saptamanala pentru Climat, adolescenta in varsta de 16 ani si-a folosit cu foarte mult talent aparitiile publice si prezenta extrem de puternica din social media pentru a face presiuni in sensul unei actiuni globale mai ferme, avand ca scop reducerea emisiilor de carbon.
“Inca o data acelasi mesaj!” a scris ea recent pe Twitter. “Ascultati-i pe oamenii de stiinta, ascultati-i pe oamenii de stiinta, ascultati-i pe oamenii de stiinta!”. Ei bine, sa ii ascultam atunci si sa aflam ce au de spus oamenii de stiinta!

Avertizari tot mai frecvente ale lumii stiintifice

De mai bine de trei decenii, cercetatorii si oamenii de stiinta din intreaga lume au tot lansat avertizari cu privire la impactul global sever al schimbarii climatice. Insa in ultimele 12 luni aceste avertizari s-au intensificat! Rapoartele detaliind consecintele uriase pentru mediu, pentru economie, dar si pentru oameni, ale acestei schimbari climatice fara bariere au ajuns sa apara cu o frecventa extrem de mare. Si, colectiv, acestea sunt cu mult mai infricosatoare decat suma partilor lor.
Potopul de avertizari a inceput in luna octombrie a anului trecut, odata cu lansarea unui raport special din partea autoritatii stiintifice pentru climatul global a Natiunilor Unite, Panelul Interguvernamental privind Schimbarea Climatica – IPCC –, cu privire la efectele potentiale ale cresterii temperaturii globale cu 1.5 grade Celsius sau mai mult.

Raportul IPCC si constientizarea la nivel global

Trei grupuri internationale de lucru ale IPCC, alaturi de 91 de autori si editori din 40 de tari, au analizat peste 1600 de studii stiintifice si au solicitat ca “emisiile globale de dioxid de carbon sa inceapa sa scada cu mult inainte de 2030”, pentru a evita cele mai severe consecinte ale incalzirii globale. Raportul mentiona ca incalzirea globala va ajunge la pragul de 1.5 grade Celsius intre anii 2030 si 2052, daca va continua sa creasca in ritmul actual.
Publicarea raportului a oferit un moment de revelatie in constiinta publica, iar presa de pe intregul glob i-a acordat o atentie fara precedent. O serie intreaga de titluri si imagini avertizau cu privire la un deadline de 12 ani pana la o adevarata catastrofa a schimbarii climatice. Termenul de 12 ani luat in dezbatere in repetate randuri a fost chiar mai alarmant decat previziunile IPCC, si asa serioase!
Poate ca planeta nu se va distruge prin implozie in anul 2030, insa orice intarziere pe care o vom avea de acum in tot ceea ce tine de actiuni globale majore va ingreuna din ce in ce mai mult trecerea la o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Raportul de Evaluare a Climatului din SUA – un nou semnal de alarma

In luna noiembrie, al patrulea Raport National de Evaluare a Climatului din SUA, elaborat de guvern alaturi de experti externi, a intarit atat mesajul IPCC din luna octombrie cat si perspectiva sumbra a acestuia. Schimbarea climatica aduce cu sine noi riscuri si accentueaza punctele slabe existente in randul comunitatilor din Statele Unite, prezentand provocari din ce in ce mai mari pentru sanatatea umana si pentru siguranta, pentru calitatea vietii si pentru rata cresterii economice” avertiza raportul de valuare. Incercarea administratiei Trump de a minimiza acoperirea in media a raportului climatic din America, prin lansarea sa de Black Friday, in prima zi dupa Ziua Recunostintei, a avut un efect invers: raportul mandatat de Congres a avut parte de o acoperire dubla, atat ca subiect de mediu cat si ca subiect politic.

Raportul OMS: Schimbarea climatica si poluarea – un pericol pentru sanatate

Vestile teribile nu au lipsit nici pe final de 2018! Un raport din luna decembrie al Organizatiei Mondiale a Sanatatii sublinia ca emisiile provenite din generarea de electricitate din arderea combustibililor fosili, ca si emisiile din transporturi si din alte surse reprezinta “un factor major ce contribuie la poluarea atmosferica atat de daunatoare pentru sanatate si care ucide in fiecare an peste 7 milioane de persoane”. Raportul numeste evenimentele meteo extreme din ultima vreme (avand la baza schimbarea climatica provocata de oameni) “un pericol clar si prezent pentru siguranta sanatatii” si conchide ca beneficiile pe care atenuarea schimbarii climatic le are pentru sanatate “depasesc cu mult costurile indeplinirii obiectivelor legate de schimbarea climatica”.

Expertii avertizeaza: Din 2019 emisiile globale de CO2 vor creste

Exact in momentul in care impactul dezastruos pentru viitor al schimbarii climatice devenea din ce in ce mai clar, au aparut si vestile cu privire la situatia actuala.
In decembrie 2018, Proiectul Carbon Global a prognozat ca emisiile de dioxid de carbon din intreaga lume au atins un record istoric in 2018, crescand cu peste 2% dupa trei ani fara aproape nicio crestere.
Un raport din ianuarie 2019 al Administratiei Americane pentru Informatii in Domeniul Energiei (EIA) estima o crestere de aproape 3% a emisiilor de dioxid de carbon din industria energetica, cea mai mare crestere din 2010 incoace – inversand practic un trend care avusese trei ani consecutivi de declin. EIA a estimat ca emisiile totale din SUA vor scadea in 2019, iar acea prognoza pare sa se confirme, datorita unei scaderi a consumului de carbune. Insa chiar si asa, emisiile totale de dioxid de carbon la nivel global vor creste din nou din 2019, spune Rob Jackson de la Universitatea Stanford si cel care conduce Comitetul Stiintific al Proiectului Carbon Global.

Gheata Arctica se topeste alarmant de repede

2018 a fost, de asemenea, anul in care au venit semnale din ce in ce mai alarmante cu privire la impactul schimbarii climatice asupra regiunii arctice. In luna aprilie, un studiu finantat de NASA cu privire la stratul de gheata din Groenlanda, publicat online de catre Earth Day, a relevat ca pierderea masei bucatilor de gheata ajunse in ocean dupa desprinderea de ghetarii celei mai mari insule din lume a crescut de 6 ori din anii 80 incoace. In paralel, nivelul marii a crescut cu aproximativ 14 milimetri din 1972, jumatate din aceasta crestere inregistrandu-se numai in ultimii 8 ani.
In plus, un val de caldura arctica severa inregistrat la jumatatea acestei veri a contribuit la o topire istorica a stratului de gheata din Groenlanda: 12.5 miliarde de tone de gheata s-au topit in ocean intr-o singura zi – cea mai mare pierdere de volum inregistrata intr-o singura zi, din intreaga istorie, potrivit Washington Post.

Incalzirea globala si inegalitatea economica

Un studiu foarte putin promovat al Universitatii Stanford, publicat si el tot de Earth Day, a descoperit ca incalzirea globala cauzata de utilizarea combustibilor fosili “a accentuat foarte probabil inegalitatea economica globala” in ultimii 50 de ani. Autorii studiului au descoperit ca incalzirea a dus la crestere economica in tarile mai reci si mai bogate, dar a franat cresterea economica in tarile mai sarace si mai calde.

Zonele de uscat si 1 milion de specii – in pericol sa dispara

In luna mai un raport al ONU pe teme de biodiversitate a oferit o alta statistica dezolanta: 1 milion de specii de animale si plante de pe Pamant sunt amenintate cu disparitia, iar ritmul disparitiei se accelereaza. Raportul a oferit o evaluare devastatoare a modului in care schimbarea climatica si dezvoltarea economica globala din ultimii 50 de ani au afectat natura si au pus in pericol sanatatea ecosistemelor importante pentru oameni si pentru toate speciile.
La bazele raportului sta analiza sistematica a aproximativ 15.000 de surse stiintifice si guvernamentale care au inclus si informatii indigene si locale.
In luna august, in urma unor valuri de caldura globale ce au batut toate recordurile, inregistrate din Coreea de Sud pana in Norvegia, un alt raport special al IPCC a atras atentia cu privire la amenintarile schimbarii climatice la adresa zonei de uscat.
Raportul a relevat ca “schimbarea climatica – inclusiv frecventa si intensitatea marita a extremelor – a avut efecte adverse asupra sigurantei alimentare si a ecosistemelor terestre, si a contribuit la desertificarea si degradarea pamantului in multe regiuni” ale lumii. Raportul a recomandat dezvoltarea sustenabila a zonelor de uscat, precum si practici de adaptare, pentru combaterea distrugerii pe mai departe.

“Uniti in Stiinta” – de la informatie la actiune

Extrem de asteptatul Summit ONU privind Actiunea Climatica, desfasurat pe 23 septembrie la New York, a adus cu sine rapoarte climatice suplimentare.
Pe 22 septembrie, Grupul Consultativ Stiintific al Summit-ului Natiunilor Unite, a publicat “Uniti in Stiinta”, o sinteza ambitioasa ce pune cap la cap “cele mai recente informatii autoritare” si “actiunile concrete” pentru a “stopa cele mai rele efecte ale schimbarii climatice”.
IPCC a publicat un raport de succes post-summit care subliniaza profundele schimbari ce au loc in oceanele Pamantului si in zonele inghetate, inclusiv ghetarii si stratul de gheata.
Raportul a concluzionat ca oceanele tot mai calde, topirea ghetii si cresterea nivelului marii afecteaza deja totul, de la recifuri de corali pana la aproape 10% din populatia globala care locuieste in zonele joase de coasta – iar efectele negative nu vor face decat sa se inrautateasca foarte mult in viitor.
Raportul vine ca urmare a 12 luni de dovezi stiintifice coplesitoare cu privire la pericolele schimbarii climatice globale.
Mesajul clar este acela ca pagubele grave produse de schimbarea climatica sunt deja in plina derulare; unele dintre efecte vor fi de lunga durata sau ireversibile; daunele afecteaza in mod disproportional populatiile vulnerabile; iar combaterea schimbarii climatice va necesita transformari economice, sociale si tehnologice fara precedent. Dar, extrem de important, raportul atrage atentia ca nu este prea tarziu sa impiedicam cele mai grave efecte ale incalzirii globale, adoptand strategii importante de adaptare si atenuare.

Pericolele climatice – o realitate actuala

Mai mult decat orice altceva, ne confruntam in prezent cu un sentiment de urgenta extrem de pronuntat, precum si cu o stare de nesiguranta, cu privire la pericolele climatice imediate si viitoare.
Timp de multi ani, prezentarea rapoartelor cu privire la clima implica un timp viitor: “va fi o problema pentru nepotii vostri”. Din pacate, insa, viitorul a venit mai repede decat a prezis stiinta, iar lumea se confrunta in aceste momente cu realitatea unor evenimente meteorologice cauzate de schimbarea climatica, precum si cu alte pericole. Incendiile infricosatoare care au loc acum in California de Nord si de Sud indica modul in care arata aceasta realitate noua, cauzata de schimarea climatica, intr-unele dintre cele mai populate state americane.

COP 25 – perspective

Apropiata Conferinta ONU privind Schimbarile Climatice – cea de-a 25-a editie a Conferintei Partilor (COP25) – va pune inca o data presiune pe delegatii din aproape 200 de natiuni sa vina cu actiuni concrete privitoare la promisiunile facute in cadrul Acordului de la Paris din 2015.
COP25 va avea loc in perioada 2-13 decembrie la Madrid, desi Santiago de Chile era orasul care urma sa gazduiasca aceasta editie a conferintei inainte ca guvernul din Chile sa renunte subit la gazduirea evenimentului.
Rezultatele dezamagitoare ale summit-ului din septembrie de la New York, si in mod deosebit lipsa unor angajamente mai ferme din partea marilor emitatori de carbon – asa cum sunt China, India si Statele Unite – face ca asteptarile sa fie reduse. In plus, vidul de conducere lasat de presedintele american, Donald Trump, cu retorica sa pro-combustibili fosili si planificata iesire din Acordul de la Paris, inrautateste situatia!
Insa nu trebuie niciodata sa subestimam insistenta Gretei Thunberg si a miscarii din ce mai ample Fridays for Future, pe care ea a inspirat-o. Un numar estimat de 7.6 milioane de persoane au protestat in intreaga lume in timpul Saptamanii ONU a Climei, desfasurata in luna septembrie. Organizatorii grevei au in plan un protest global major in ziua de Black Friday, directionat inspre factorii de decizie COP25.
In discursul sau emotionant de la Summit-ul ONU pentru Actiune in sfera Climatului, Thunberg a pedepsit liderii lumii pentru lipsa de reactie la schimbarea climatica: “De peste 30 de ani, cercetarile au fost clare! Cum indrazniti sa continuati sa va feriti privirea si sa veniti aici spunand ca faceti suficient, cand politicile si solutiile necesare inca nu sunt vizibile nicaieri”. Intrebarea sa nervoasa “cum indrazniti” a devenit virala in social media si milioane de persoane au vizualizat pe YouTube discursul lui Thunberg. Aceasta tanara activista curajoasa va oferi probabil un mesaj la fel de puternic si la COP25, accentuand asupra actiunilor guvernamentale necesare pentru protejarea generatiei sale precum si a celor viitoare.
Vor asculta oare liderii mondiali cuvintele ei la COP25? Si cum vor proceda in consecinta?

Un an de rapoarte climatice devastatoare
Octombrie 2018 – octombrie 2019

• Octombrie 2018 – Panelul Interguvernamental al ONU privind Schimbarea Climatica (IPCC) – Raportul Special privind Incalzirea Globala cu 1.5 grade Celsius.
• Noiembrie 2018 – Programul SUA de Cercetare Schimbarea Globala – Al Patrulea Raport National de Evaluare Climatica.
• Decembrie 2018 – Organizatia Mondiala a Sanatatii – Raportul Special COP24: Sanatatea si Schimbarile Climatice.
• Decembrie 2018 – Proiectul Carbon Global – Bugetul pentru Carbon in 2018.
• Ianuarie 2019 – Administratia Americana pentru Informatii in Domeniul Energiei (EIA) – Viziunea pe termen scurt despre energie.
• Aprilie 2019 – Jeremie Mouginot et al. “46 de ani de echilibru al masei stratului de gheata din Groenlanda, din 1972 in 2018” – lucrare a Academiei Nationale de Stiinta.
• Aprilie 2019 – Noah S. Diffenbaugh si Marshall Burke. “Incalzirea globala a amplificat inegalitatea economica globala” – Academia Nationala de Stiinte.
• Mai 2019 – Platforma Interguvernamentala ONU de Stiinta-Politici pe teme de Biodiversitate si Ecosistem (IPBES) – Raportul Global de Evaluare pe teme de Biodiversitate si Ecosistem – Sumar pentru factorii de decizie.
• August 2019 – Andrew Freedman si Jason Samenow – “Stratul de gheata din Groenlanda a revarsat numai in luna iulie 197 de miliarde de tone de apa in Atlanticul de Nord” – Washington Post.
• August 2019 – Raportul Special IPCC privind Schimbarea Climatica si Zonele de Uscat.
• Septembrie 2019 – Organizatia Mondiala de Meteorologie si Grupul Consultativ Stiintific al Summit-ului ONU pe teme de actiune climatica – “Uniti in Stiinta”.
• Septembrie 2019 – Raportul Special IPCC cu privire la Ocean si la Criosfera intr-un climat in schimbare.

Previous

Next

Submit a Comment

Your email address will not be published.