De ce poluarea oceanelor este un pericol real pentru sanatatea umana?

Rate this post

Poluarea oceanelor este larg raspandita, devine din ce in ce mai grava si prezinta un pericol clar si prezent pentru sanatatea si binele oamenilor. Insa amploarea acestui pericol nu a fost inteleasa la scara larga – pana acum. Un studiu recent citat de site-ul The Conversation ofera prima evaluare cuprinzatoare a impactului poluarii oceanelor asupra sanatatii umane.

Poluarea oceanelor este un amestec complex de metale toxice, materiale plastice, produse chimice prelucrate, petrol, deseuri urbane si industriale, pesticide, ingrasaminte, produse chimice farmaceutice, scurgeri agricole si canalizare. Mai mult de 80% provine din surse terestre si ajunge in oceane prin rauri, scurgeri, depuneri din atmosfera – unde poluantii din aer sunt spalati in ocean de ploaie si zapada – si deversari directe – poluarea de la statiile de tratare a apelor uzate si deseurile aruncate. Poluarea oceanelor este mai intensa in apropierea coastelor si mai concentrata de-a lungul coastelor tarilor cu venituri mici si medii.

Poluarea oceanelor poate fi gasita, de asemenea, dincolo de jurisdictiile nationale, in largul oceanelor, in cele mai adanci fose oceanice si pe tarmurile insulelor indepartate. Poluarea oceanelor nu cunoaste granite.

Cea mai periculoasa forma de poluare a oceanului

Deseurile de plastic sunt cea mai vizibila componenta a poluarii oceanelor. Peste zece milioane de tone de plastic ajung in fiecare an in mari. Majoritatea acestora se descompun in particule microplastice si se acumuleaza in sedimente de coasta si de adancime.

Unele bucati mari plutesc in apa timp de decenii, ajungand sa devina concentratii masive in care curentii converg si circula. Asa-numita „Zona de gunoi” din Oceanul Pacific este un exemplu celebru.

Microplasticele contin mai multe substante chimice toxice care sunt adaugate materialelor plastice pentru a le face flexibile, colorate, impermeabile sau rezistente la flacara. Printre acestea se numara agenti cancerigeni, neurotoxine si perturbatori endocrini – substante chimice care interfereaza cu hormonii si pot provoca cancer, malformatii congenitale si fertilitate redusa.

Aceste particule incarcate cu substante chimice intra in lantul trofic si se acumuleaza in pesti si crustacee. Cand oamenii mananca fructe de mare contaminate cu aceste materiale, inghit si milioane de particule de microplastic si numeroasele substante chimice pe care le transporta. Desi exista inca dezbateri cu privire la daunele cauzate oamenilor de catre microplastice, expunerea la aceste substante chimice creste riscul tuturor bolilor cauzate de ele. Practic, toti avem astazi microplastice in organism.

Mercurul este raspandit in oceane, iar principalul vinovat este arderea carbunelui in case si in industrie. Tot carbunele contine mercur, iar atunci cand arde, mercurul se evapora, intra in atmosfera si, in cele din urma, se spala in mare. Exploatarea aurului este o alta sursa, deoarece mercurul este utilizat pentru a dizolva aurul din minereu.

Mercurul se poate acumula la niveluri ridicate in pestii pradatori, cum ar fi tonul si pestele spada, care sunt la randul lor consumati de oameni. Pestele contaminat poate fi deosebit de periculos daca este consumat de viitoarele mame. Expunerea sugarilor din uter la mercur poate afecta creierele acestora in curs de dezvoltare, reducand IQ-ul si crescand riscurile de autism, ADHD si alte tulburari de invatare. Expunerea la mercur a adultilor creste riscurile unor boli precum cele cardiace si dementa.

Poluantii petrolieri din scurgerile de petrol ameninta microorganismele marine care produc o mare parte din oxigenul Pamantului prin reducerea capacitatii lor de fotosinteza. Aceste microorganisme benefice utilizeaza energia solara pentru a converti dioxidul de carbon din atmosfera in oxigen, dar sunt afectate de poluantii organici si de alte substante chimice. Atunci cand exista o deversare majora de petrol, impactul poate fi imens.

Poluarea de coasta produsa de deseuri industriale, scurgeri agricole, pesticide si canalizare, creste frecventa infloririlor algelor daunatoare, cunoscute sub numele de maree rosii, maree maro si maree verzi. Aceste flori produc toxine puternice precum ciguatera si acidul domoic care se acumuleaza in pesti si crustacee. Atunci cand sunt ingerate, aceste toxine pot provoca dementa, amnezie, paralizie si chiar moarte rapida. Cand sunt inhalate, pot provoca astm.

Microorganismele periculoase rezulta dintr-o combinatie de poluare de coasta si mari incalzite, care incurajeaza raspandirea lor. Bacteriile daunatoare, cum ar fi speciile vibrio – gasite in apele mai calde si responsabile de vibrioza, o boala potential fatala – apar acum mai la nord si provoaca infectii care pun viata in pericol. Exista un risc ridicat ca holera – cauzata de vibrio cholera – sa se raspandeasca in zone noi, neafectate anterior.
Iar efectele poluarii oceanelor asupra sanatatii cad disproportionat asupra popoarelor indigene, comunitatilor de coasta si populatiilor vulnerabile din Sudul Global, subliniind scara planetara a nedreptatii ecologice.

Vointa politica si dovezi stiintifice

Desi concluziile din acest raport sunt alarmante, vestea buna este ca poluarea oceanelor, ca orice alt tip de poluare, poate fi controlata si prevenita. Interzicerea materialelor plastice de unica folosinta si sortarea mai buna a deseurilor pot reduce poluarea la sursa, in special deseurile din plastic, atat pe uscat, cat si pe mare.

Guvernele intelepte au redus alte forme de poluare prin implementarea unor strategii de control bazate pe lege, politici, tehnologie si aplicarea tintita. SUA, de exemplu, au redus poluarea aerului cu 70% de la adoptarea Legii privind aerul curat in 1970, salvand astfel mii de vieti.

Tarile din intreaga lume aplica acum aceleasi instrumente pentru a controla poluarea oceanelor. Portul Boston din Massachusetts si Portul Victoria din Hong Kong au fost curatate. Estuarele de la Golful Chesapeake din SUA pana la Marea Interioara Seto din Japonia au fost intinerite. Unele recife de corali au fost restaurate, cum ar fi cele din Samoa Americana, unde diferite amenintari de poluare au fost tratate cu vigilenta, protectie si un raspuns rapid.

Aceste succese au stimulat economiile, au impulsionat turismul, au restaurat pescuitul si au imbunatatit sanatatea. Ele demonstreaza ca este fezabil sa controlam poluarea oceanelor, iar beneficiile vor dura secole intregi.

Studiul citat ofera cateva recomandari clare pentru prevenirea si controlul poluarii oceanelor, inclusiv trecerea la o energie mai curata, dezvoltarea alternativelor accesibile la materialele plastice pe baza de combustibili fosili, reducerea deversarilor umane, agricole si industriale si extinderea zonelor marine protejate.

Protejarea planetei este o preocupare globala si, de asemenea, responsabilitatea noastra colectiva. Liderii care recunosc gravitatea poluarii oceanelor vad pericolele din ce in ce mai mari, implica societatea civila si iau masuri indraznete, bazate pe date, pentru a opri poluarea la sursa. Toate acestea vor fi esentiale pentru prevenirea poluarii oceanelor si pentru protejarea propriei noastre sanatati.

Sursa: https://theconversation.com

Sursa imagine: freepik.com

Previous

Next

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *