COVID-19 nu este un cavaler pe cal alb pentru climat

Rate this post

Emisiile de gaze cu efect de sera au scazut, iar calitatea aerului a crescut, pe fondul reactiilor guvernelor din intreaga lume in fata pandemiei COVID-19. Aceasta este o realitate despre care citim tot mai frecvent in media si pe care o confirma date din intreaga lume.
Cu toate acestea, seful Programului pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP), Inger Andersen, avertizeaza cu privire la tentatia de a privi aceste efecte ca pe o binecuvantare pentru mediu. Andersen solicita in primul rand o tranzitie profunda si sistemica spre o economie mai sustenabila, care sa functioneze atat pentru oameni cat si pentru planeta.
Pandemia globala cauzata de noul Coronavirus, care a provocat deja un dezastru si o suferinta de neimaginat, a dus stilul de viata al intregii omeniri in stadiul unei opriri aproape complete. Aceasta pandemie va avea consecinte economice si sociale profunde, in fiecare colt al globului.
“In fata unui astfel de dezastru,  COVID-19 va necesita un raspuns care nu va semana cu nimic anterior – un plan de “razboi” in vremuri de criza umanitara. Iar intr-o perioada in care facem pasi mici de la un raspuns “in vreme de razboi” la “reconstructie” trebuie sa tinem seama si de semnalele de mediu si de ceea ce inseamna acestea pentru viitorul nostru si pentru starea noastra de bine, pentru ca acest COVID-19 nu este in niciun caz jumatatea plina a paharului, sau binele de care mediul se bucura in urma unei pandemii cu efecte dramatice!” spune secretarul general.
Efectele pozitive vizibile – fie ca vorbim despre o calitate mai buna a aerului, fie ca vorbim despre emisii reduse de gaze cu efect de sera – nu sunt decat temporare, pentru ca ele vin ca urmare a unei incetiniri economice tragice si unei suferinte umane de neimaginat.
In plus, pandemia va avea ca rezultat si o crestere a cantitatii de deseuri medicale si periculoase.
Acesta nu este un model de raspuns ecologic pentru nimeni, si cu atat mai putin pentru ecologisti! Si intr-adevar, Institutul Scripps de Oceanografie a subliniat ca utilizarea combustibilului fosil va trebui sa scada cu aproximativ 10% in intreaga lume, o scadere care ar trebui sa fie sustinuta pe durata unui an, pentru a fi perceputa in mod clar in nivelurile de dioxid de carbon.

O planeta sanatoasa inseamna mai putine boli

“Orice impact pozitiv determinat de aceasta pandemie oribila trebuie sa tina de schimbarea la nivel personal a obiceiurilor legate de productie si de consum, si de trecerea la obiceiuri mai curate si mai verzi, pentru fiecare dintre noi, pentru ca numai schimbarile sistemice pe termen lung vor schimba traiectoria nivelurilor de dioxid de carbon din atmosfera”, crede Andersen.
Asadar, in perioada urmatoare crizei, cand vor fi concepute pachetele de stimulare a economiei, vom avea in fata o oportunitate reala de a raspunde cererii cu pachete verzi de investitii in energie regenerabila, cladiri inteligente, transport verde, etc.
In ceea ce priveste boala in sine, o parte a provocarii pe care o avem in fata este sa intelegem de unde vin astfel de boli, pentru ca sanatatea planetei noastre joaca un rol important in raspandirea bolilor zoonotice, acele boli care isi au originea in agenti patogeni care se transfera de la animale la oameni.
Pentru ca, din pacate, continuam sa abuzam de ecosistemele fragile, aducem oamenii in contact din ce in ce mai strans cu animalele salbatice. In plus, comertul cu animale salbatice si pietele ilegale de animale vii sunt cauze frecvente ale aparitiei acestui gen de boli.
In jur de 75% dintre bolile noi infectioase sunt de natura zoonotica. Mai mult, in fiecare an ne confruntam cu aproximativ 1 miliard de cazuri de imbolnaviri si milioane de morti, din pricina acestor boli.

Animalele salbatice trebuie sa ramana in salbaticie

Expansiunea fiintei umane pe suprafata terestra inseamna ca, astazi, activitatea umana a alterat aproape 75% din suprafata Pamantului, impingand viata salbatica si natura intr-un colt din ce in ce mai mic al planetei. Si totusi, natura este esentiala pentru propria noastra supravietuire: natura ne ofera oxigenul de care avem nevoie, ne regleaza patternurile meteorologice, ne polenizeaza recoltele, ne produce mancarea, hrana pentru animale si fibrele. Iar noi nu facem nimic altceva decat sa o supunem unei tensiuni din ce in ce mai mari!
Pe masura ce specia umana avanseaza catre habitatele naturale, contactul dintre oameni si gazdele rezervor creste, fie ca rezultat al urbanizarii, al disparitiei habitatelor si fragmentarii, fie ca rezultat al existentei pietelor de animale vii – toate acestea crescand probabilitatea existentei unei interactiuni intre acesti vectori si oameni.
Potrivit IPBES, intre anii 1980 si 2000 am asistat la o expansiune agricola pe 100 de milioane de hectare la tropice, o suprafata aproximativ egala cu dimensiunea Frantei si Germaniei la un loc.
Animalele salbatice trebuie sa ramana in salbaticie! E vremea sa ne refacem padurile, sa spunem stop defrisarilor, sa investim in managementul zonelor protejate si sa promovam pietele unde se comercializeaza produse care nu sunt rezultate ale defrisarilor.
In plus, acolo unde exista comert legal cu animale salbatice, trebuie sa facem o treaba si mai buna si sa imbunatatim conditiile de igiena. Si desigur, exista nevoia urgenta de a combate comertul ilegal de animale salbatice, a patra cea mai comuna infractiune comisa in intreaga lume.

Construirea unei “economii diferite”

Cu cat gestionam mai bine natura, cu atat gestionam mai bine si sanatatea umana. Tocmai de aceea, cadrul de politici privind biodiversitatea post-2020 – asupra caruia se asteapta ca tarile din intreaga lume sa cada de acord in acest an – conteaza enorm.
Un pilon important in planul de recuperare post-COVID pentru intreaga omenire trebuie sa fie acela de a ajunge la un cadru ambitios, cuantificabil si cuprinzator, pentru ca mentinerea bogatiei naturii, precum si mentinerea diversitatii si prosperitatii sale, face parte din sistemul nostru de sprijinire a vietii. Cu atat mai important daca luam in calcul ca intre 25 si 50% dintre produsele farmaceutice sunt derivate din resurse genetice.
Si pe masura ce motoarele de crestere economica incep din nou sa se tureze, trebuie sa intelegem ca managementul prudent al naturii poate fi o parte a acestei “economii diferite” care trebuie sa apara, una in care finantele si actiunile alimenteaza joburile “verzi”, cresterea “verde” si un mod diferit de viata, pentru ca sanatatea oamenilor si sanatatea planetei sunt unul si acelasi lucru, si ambele pot inflori in egala masura.

Sursa: https://news.un.org/en/story/2020/04/1061082

Previous

Next

Submit a Comment

Your email address will not be published.